>Era fiu de țăran și muncea cu ziua pe pământul boierului local. S-a căsătorit cu frumoasa Hareta. Jandarmului comunal îi fugeau ochii și lui după ea, așa că într-o zi se luă de ea, profitând că Coroi era plecat la ogor. Când s-a întors, a aflat, s-a dus la post și le-a dat câte 2 săptămâni de spitalizare la toți jandarmii. A fost arestat și condamnat. În închisoare a intrat în legătură cu diverse personaje certate cu orânduirea. La întoarcerea lui s-a oprit în codrul Gurandei să-și întâlnească prieteni din ocnă.
S-a întors apoi acasă, unde Hareta i-a povestit toate mizeriile suferite de ea din partea jandarmilor, în tot acest timp. Coroi s-a ascuns vreo câteva zile, apoi într-o noapte a intrat din nou în postul de jandarmi, i-a bătut bine, i-a legat și le-a luat toate armele și muniția. A fugit apoi în codru, la vechile lui cunoștințe. În scurt timp a devenit căpetenia lor, interzicându-le să jefuiasca oamenii săraci la drumul mare.
În scurt timp devin cea mai temuta bandă din România. Jafuri făcute inteligent, fără să se tragă nici un foc de armă, diversiuni făcute forțelor de ordine și inducerea lor în eroare erau punctele forte ale acestor haiduci. Țintele preferate erau boierii, notarii, avocații și negustorii evrei. Era foarte căutat de autorități și iubit de cei săraci. Au fost cazuri când a dat bani direct văduvelor, copiilor orfani și țăranilor fără pământ. Aceștia au venit apoi ca martori la procesul lui, care a avut loc la Bacău, între anii 1935-1936.
Oamenii acestor locuri îl pomenesc mereu spunând: Dacă ar fi fost Coroi...." (wikipedia)
"Gheorghe Coroi, banditul la drumul mare din judetele Botosani si Iasi, este un personaj demn de filmele hollywoodiene. Maestru al deghizarii si de o inteligenta iesita din comun, haidul botosanean a fost in acelasi timp cosmarul jandarmilor, dar si un adevarat erou popular." (adevarul.ro)
"Nu există moldovean chiar şi astăzi care să nu fi auzit de haiducul Coroi. A fost venerat de ţărani, temut de boieri, urât de jandarmi şi iubit de femei. În jurul acestui personaj s-au ţesut numeroase legende." (adevarul.ro)
"Coroi nu era bandit, era haiduc in toata puterea cuvantului. Ii apara pe cei amarati. Era un om tare bun.", declara Ghita Munteanu, un batran care l-a cunoscut pe Coroi, pentru adevarul.ro.
!!!
Gheorghe Coroi a fost ultimul haiduc din Romania interbelica. A devenit haiduc din cauza unei femei si tot din cauza unei femei a fost prins si arestat, ani mai tarziu. Din marturii reiese ca era un om bun. Lua de la cei bogati si le dadea saracilor, ajuta pe oricine avea nevoie. Oamenii il iubeau si il ajutau, la randul lor. Il ascundeau de jandarmi.
A condus cea mai temuta banda din Romania Mare si procesul lui a fost "cel mai mare proces din Moldova", cumuland "douasprezece dosare, fiecare de cate 500 de pagini, in total deci 6.000 de pagini, aproape 50 de acuzati", 500 de martori, 200 de parti civile, 40 de avocati", dupa spusele unui gazetar cu statut de "trimis special" la maretul proces. In timpul judecatii, nimeni nu mai vorbea de criza, de razboiul iminent, "toata lumea vorbeste de Coroiu" (Mircea Mincu, 18 noimebrie 1936).
In zona Moldovei a fost o adevarata legenda, au existat obiceiuri inspirate din viata lui. Se pare ca tinerii mergeau "cu banda lui Coroi" in perioada sarbatorilor de iarna. Eu nu am auzit niciodata de el, pana ieri. Mi-a povestit mama cate ceva despre el. S-a indragostit de o femeie care lucra pentru un boier. Am cautat peste tot despre ea, dar nu am gasit nimic. Nu a fost foarte importanta pentru el. Nu atat de importanta incat istoria sa o consemneze, in orice caz. S-a iubit cu femeia asta si i-a facut un copil. N-a luat-o de nevasta, nu stiu mai nimic despre relatia lor. Dar stiu, in schimb, destul de multe despre copilul lor. A fost o fata. O fata care, atunci cand a devenit femeie, a avut si ea copii. Si unul dintre ei a fost tatal meu.
Haiducul Coroi a fost strabunicul meu. Nu am stiut nimic pana ieri, nu am auzit de el pana ieri. Nu am de la cine sa aflu mai multe acum, cred ca am aflat un pic prea tarziu. In afara de ce gasesc pe net, nu stiu nimic.
Auzeam oamenii spunand mereu ca e important sa stii de unde te tragi. Am crezut ca e suficient sa-mi cunosc bunicii, n-am intrebat niciodata mai mult. Stiu ca am avut un strabunic care a luptat in Al Doilea Razboi Mondial si a fost prizonier la rusi. Stiu ca am avut un strabunic care se trage din Ucraina. Mai mult de atat nu m-a interesat. Probabil ca daca nu si-ar fi amintit mama de haiducul Coroi in timp ce asculta "Andrii Popa" nu as fi stiut niciodata. Si totusi, haiducul Coroi a fost strabunicul meu...
