Te-ai simtit vreodata singur?

Te-ai simtit vreodata atat de singur incat singuratatea sa iasa din tine si sa te stranga de gat, sa nu te mai lase sa gandesti limpede, sa nu te mai lase sa gandesti... deloc? Asa-i ca nu te-ai simtit singur pentru ca nu era nimeni in jurul tau, ci te-ai simtit singur pentru ca iti lipsea cineva anume? Ai avut vreodata in viara ta vreun om in care sa crezi trup si suflet, pe care sa-l numesti cu adevarat prieten? Daca nu ai avut, prietene, esti un om fericit. Poate ai pierdut iubiti multi ori iubite, dar e in regula, ai trecut peste, asa-i? E atat de usor sa gasesti pe cineva care sa vrea sa doarma in acelasi pat cu tine si atat de greu sa gasesti pe cineva care sa doarma pe canapeaua ta din sufragerie... Sa nu-ti para ciudat ca te numesc fericit. Pana la un anumit moment al vietii tale, e in regula sa treci prin despartiri. Te maturizezi, te ajuta sa devii om. E in regula sa cauti. E in regula sa-ti cauti partener de viata, e in regula sa-ti cauti prieteni. Dar atunci cand gasesti si stii ca ai gasit, atunci cand esti convins ca prietenul tau chiar iti e prieten, atunci cand stii ca ai face orice e omeneste posibil sa fii langa el, cand stii ca ai lasa pe oricine pe lumea asta, indiferent cat de tare te-ar durea, daca asta i-ar face lui bine, ei bine, atunci nu mai cauti. Ai gasit si esti implinit, nu mai ai nevoie de altcineva. Atunci ai gasit un tovaras. Ti-ai dat seama de asta cand ai plecat si el a ramas la tine acasa sa bea cu maica-ta si, cand te-ai intors, el plangea speriat de gandul ca poate, la un moment dat, nu va mai putea sa aiba grija de tine. Ti-ai dat seama de asta de fiecare data cand iti trimitea sms-uri sa vada daca ai mancat, cand iti cumpara pastile, cand te ducea acasa ori de cate ori se innopta cat timp voi stateati de vorba la nu stiu ce terasa. Ti-ai dat seama de asta cand te certa ca iesi in oras desi erai bolnava, cand venea cu tine, rupt de oboseala, in nu stiu ce club pe care il uraste ca sa te vezi tu cu nu stiu ce tip pe care il uraste si ii era teama sa te lase singura si venea si statea la masa cu prietenele tale, te lasa sa iti faci pandaliile si apoi te ducea acasa. Ti-ai dat seama de asta cand iesea din casa imediat ce se trezea numai sa vina la tine la liceu, in pauza, sa va beti cafeaua impreuna. Ti-ai dat seama de asta cand i-ai spus ca iti place sapca lui si a aparut dupa doua ore la tine la liceu cu o sapca identica, dar pentru tine. Ti-ai dat seama de asta cand a venit la tine cu toata gasca doar sa te salute pentru ca erau prin zona si l-ai gasit in bucatarie spaland vasele impreuna cu iubitul tau de care, pana atunci, nu voia nici sa auda. Ti-ai dat seama de asta cand te-a scos viitorul tau iubit in oras cu gasca si el, ingrijorat, si-a adunat baietii si a venit in acelasi bar, s-a asezat la alta masa si a asteptat sa termini ca sa te duca acasa. Ti-ai dat seama de asta la fiecare sarbatoare pe care a petrecut-o cu tine si cu familia ta. Ti-ai dat seama de asta cand a inceput sa te strige "sormea" si aproape a uitat cum te cheama, cand a inceput sa-i spuna mamei tale "mama". Ti-ai dat seama de asta de fiecare data cand te-a imbratisat, cand te-a ascultat, cand ti-a povestit ce il doare, cand ti-a cerut sfaturi. Dar nu ti-ai dat seama ca il pierzi. Erai indragostita si nu aveai fluturi in stomac, ci in cap. Nu ti-ai dat seama ca ai inceput sa il refuzi mai de fiecare data cand te chema in oras, nu ti-ai dat seama ca il obligai sa stea cu tine si cu iubitul tau, nu numai cu tine. Nu ti-ai dat seama ca nu ati mai stat doar voi doi de mult... de prea mult timp. Si, cand in sfarsit ti-ai dat seama, a fost prea tarziu. El s-a indepartat, si-a facut o alta viata... unde tu nu aveai loc. Ai incetat sa mai fii sora lui, a revenit la a-ti spune pe nume ca sa ajungi, intr-un final, sa fii doar colega de banca a noii lui iubite. Doare, asa-i? Te izolezi, nu mai vrei sa ai prieteni niciodata, nu mai vrei sa cunosti oameni noi... Ti-e frica de oricine, nu mai vrei sa vezi pe nimeni, nu mai vrei sa vorbesti cu nimeni pentru ca, in sinea ta, stii ca nimeni niciodata nu o sa mai insemne pentru tine ce a insemnat el. Incepi sa te invinovatesti, vrei sa indrepti lucrurile si nu stii cum, te simti neputincioasa, nu mai stii cum sa ajungi la el... Te intrebi ce s-ar intampla daca v-ati intalni din greseala pe strada. Oare s-ar opri sa vorbeasca cu tine sau ar trece mai departa, prefacandu-se ca nu te-a vazut? Ti-e dor de el, nu-i asa? Si te macina gandul ca nu stii daca lui ii e dor de tine, nu stii daca ii mai pasa macar. Asa ca plangi, te descarci si o iei de la capat. Ati ajuns doi straini. Bun venit in lumea mea :)