De cand eram mici visam la printi pe cai albi. Imi amintesc si acum cu placere ca-l iubeam pe Frantz din desenul "Printesa Sissi" si visam la un sot exact ca el. Apoi a aparut in viata mea prima telenovela, "Numai iubirea". Cred ca toate eram indragostite de Victor. Deja nu mai visam la feti-frumosi pe cai fermecati, ci asteptam iubirea pe motocicleta, asa cum avea Victor. Apoi "Rebelde". Visam la o iubire neimpartasita ca a Robertei si a lui Diego, visam sa fiu cu baiatul cel rau, visam sa fiu exact ca Roberta. Si, fara sa mint, inca-mi mai doresc sa pot arata indiferenta, cand sufletul meu e plin de dragoste.
Dar acum, acum am ajuns mare. Acum inca mai visez la o iubire perfecta, ca-n basme. Dar pe zi ce trece descopar ca viata bate filmul. Ca-n viata te aprinzi mai repede decat crezi dupa cine nu trebuie. Ca-n viata tanjesti dupa dragostea adevarata. Ca-n viata nu exista perfectiune. Ca-n viata chiar daca cineva are rolul principal in filmul tau, tu poate esti actorul fara rost in filmul lui. Ca-n viata nimeni nu o sa stea in furtuna sa te sarute cu patima, sau cu siguranta nu te va urma la casa de la tara a parintilor tai, se va urca pe masina si-ti va cere iertare. Nu va arunca baloane cu “Te iubesc, X” doar pentru ca ti-a gresit. Nu-ti va face serenade ca tu sa-i fii iubita. In viata reala, daca ploua fuge acasa si te lasa singura in ploaie. In viata reala, se ingrozeste doar si numai cand aude de ai tai. In viata reala nu va da bani pe baloane, iti va trimite cel mult un sms. In viata reala te va intreba, si daca nu vrei, va trece la urmatoarea, nu se va chinui.
Oare de ce nu poate fi totul perfect ca in filme? Oare de ce, constiente fiind ca nu exista, visam
Dar intrebarea la care nu-mi pot raspunde este DE CE NU EXISTA IUBIRE PERFECTA?
